Obiective Turistice Turda fără intermediari

Tarifele afișate pe hartă sunt minimele în LEI PE PERSOANĂ valabile astăzi.

4 oferte de Obiective Turistice în Turda

sortate după:

Salina Turda

Obiective Turistice Turda, Aleea Durgău nr. 7

Salina Turda se găsește în zona Durgău-Valea Sărată din Turda. Intrarea în Salină (prin galeria de acces Franz Josef) se făcea până în anul 2010 din str. Salinelor 54A (cartierul Turda Nouă), în prezent prin noua și moderna intrare din centrul turistic Salina-Durgău (Aleea Durgău nr. 7).

Dovezi arheologice sigure ale exploatării sării la Durgău-Turda există din perioada preromană (50 î.C.-106 d.C.). Romanii (106-274 d.C.) au exploatat sarea la Durgău în camere piramidale de 17-34 m adâncime si 10-12 m lățime. În afara masivului de sare de la Durgău, Romanii au exploatat si masivul de sare învecinat de la Băile Romane (în zona ștrandului actual). Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman Potaissa a apărat exploatările de sare de la Turda. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri.

Muzeul de Istorie

Obiective Turistice Turda, Str. Hașdeu, Nr. 2

Palatul Princiar din Turda (resedință princiară, azi Muzeul de Istorie) este cel mai valoros obiect de cultură și arhitectură medievală al Turzii.

Este cunoscut și sub numele de Cămara de Sare (probabil destinația originară a clădirii), Curia Casei Fiscului, Casa Fiscală, Casa Princiară, Casa Principilor, Palatul Voievodal, Conacul Princiar și Casa Bathory. El reprezenta odinioară reședința principelui Ardealului Sigismund Bathory (1581-1597 și 1599-1602). A fost destinat inițial de fapt pentru Vama Sării de la Turda.

Program de vizitare:

Iunie - August

Marţi-Vineri: 10:00-17:00
Sâmbătă-Duminică: 11:00-19:00
Luni: închis

Septembrie - Mai

Marţi-Duminică: 10:00 - 17:00
Luni: închis

Ultimul acces cu 40 de minute înainte de închidere.

Tel/Fax: 0264 311 826

Castrul Roman Potaissa

Obiective Turistice Turda, Str. Castrului Roman

Cel mai important monument istorico-arheologic al orașului Turda este castrul roman Potaissa al Legiunii a V-a Macedonica, de pe platoul numit Dealul Cetății. Castrul a fost construit de către această legiune în anul 168.

Pe Tabula Peutingeriana (Segmentum VIII) apare ca Patavissa, între Salinae (Ocna Mureș) și Napoca (Cluj-Napoca).

Începerea conflictelor marcomanice au determinat Roma să trimită în jurul anului 168 Legiunea a V-a Macedonica din Moesia, de la Troesmis, la Potaissa pentru a întări defensiva nord-vestică a Daciei romane. Leagiunea a construit aici cel mai mare castru cu funcționare îndelungată din această provincie romană.

Mormantul lui Mihai Viteazul

Obiective Turistice Turda, Aleea Obeliscului

Mormântul lui Mihai Viteazul se află la cca 3 km sud de centrul municipiului Turda. Aici a fost îngropat trupul lui Mihai Viteazul (capul a fost dus la Mănăstirea Dealu de lângă Târgovişte, fosta capitală a Ţării Româneşti).

Iniţial, pe acest loc, soţia sa - Doamna Stanca -, cu învoirea principelului Transilvaniei Gabriel Báthory, a reuşit să ridice o capelă în stil bizantin, distrusă ulterior intenţionat de către naţionalişti fanatici maghiari. Capela a fost realizată sub forma unei troiţe, aşa cum este reprezentată pe o acuarelă realizată în 1820.

Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, preotul unit Vasile Moldovan din localitatea Sânmihaiu, azi comuna Mihai Viteazu, a cumpărat terenul cu mormântul, spre a-l feri de alte profanări.

Pe locul fostei capele, a fost realizată în anul 1923 de către Comitetul Femeilor Române din Turda o troiţă din lemn, la recomandarea şi la dorinţa Regelui Ferdinand I, exprimată la vizita sa, împreună cu Regina Maria, prin Turda în anul 1919

Monumentul nou (obeliscul) a fost inaugurat pe data de 5 mai 1977. Înalt de 1601 cm (cifra evocă anul morţii 1601), obeliscul este opera sculptorului Marius Butunoiu