Tarifele afișate pe hartă sunt minimele în LEI PE PERSOANĂ valabile astăzi.
5 oferte de Obiective Turistice în Târgu Jiu
sortate după:
Coloana Infinitului
Obiective Turistice Târgu Jiu, Parcul Coloanei fara Sfarsit
Coloana Infinită este o sculptură a sculptorului român Constantin Brâncuși, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din Coloana Infinită, Poarta sărutului și Masa tăcerii concepute și executate de acesta. Inaugurată la 27 octombrie 1938, coloana are o înălțime de 29,35 metri și este compusă din 16 moduli octaedrici suprapuși, respectiv având la extremitățile inferioară și superioară câte o jumătate de modul. Modulii erau numiți „mărgele” de către autorul lor, Brâncuși.Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Denumirea originală era „Coloana recunoștinței fără sfârșit” și a fost dedicată soldaților români din Primul Război Mondial căzuți în 1916 în luptele de pe malul Jiului.
Poarta Sarutului
Obiective Turistice Târgu Jiu, Parcul Municipal Constantin Brancusi
Poarta sărutului este o sculptură în piatră, realizată de Constantin Brâncuși, parte a tripticului Ansamblului Monumental din Târgu Jiu.Poarta sărutului, care se află amplasată pe aleea de la intrarea din parcul orașului, este dăltuită din piatră poroasă, extrasă din carierele aflate în împrejurimi, fiind alcătuită din coloane groase, paralelipipedice, ce sprijină o arhitravă cu dimensiuni mai mari decât ale coloanelor, având lățimea de 6,45m, înălțimea de 5,13m și grosimea de 1,69m
Pe fețele fiecărei coloane se regăsește simbolul sărutului, două jumătăți ale unui cerc, atât de caracteristic operei lui Brâncuși. Arhitrava are de asemenea încrustat acest simbol, ca un fel de filigran. În plus, tot în filigran se află încrustații ce aduc cu un fel acoperiș al porții, ca și când poarta ar fi acoperită cu șindrilă. Bolta porții are un ornament liniar delicat: este o continuitate de arcuri mici, iar mai sus, pe trei linii orizontale, întâlnim continuarea unor forme ovale identice, de parcă ar fi conturul feței și al umerilor.
Poarta sărutului arată ca un arc de triumf, simbolizând triumful vieții asupra morții.
Masa Tacerii
Obiective Turistice Târgu Jiu, Parcul Municipal Constantin Brancusi
Masa tăcerii, alături de Coloana Infinitului și Poarta Sărutului reprezintă una din cele trei piese de sculptură monumentală ale Ansamblului Monumental din Târgu Jiu a sculptorului român Constantin Brâncuși.Masa tăcerii, lucrată în calcar, reprezintă masa dinaintea confruntării în bătălia la care urmează să participe combatanții. Timpul este prezent, fiind reprezentat prin dispunerea circulară a celor 12 scaune-clepsidre, care îl măsoară. Totul decurge în tăcere.
Muzeul de istorie și arheologie Alexandru Ștefulescu
Obiective Turistice Târgu Jiu, str. Geneva, nr 8
Muzeul Gorjului a luat naştere în oraşul de pe Jiu, la sfârşitul secolului al XIX-lea graţie unor oameni iubitori de cultură, al căror scop era ridicarea spiritualităţii gorjene. Instituţia se număra printre primele muzee din ţară şi îşi are originea în preocupările istorice ale aceluia care este fondatorul sau, institutorul Alexandru Ştefulescu (1856-1910), care în 1893 a întemeiat o colecţie istorică şi arheologică, a şcolii primare de băieţi din Targu-Jiu, unde funcţiona ca învăţător şi director. Pasionat de istorie, de trecutul acestui judeţ numit pe bună dreptate istoric şi pitoresc, Alexandru Ştefulescu a strâns în jurul său oameni de cultură, care l-au ajutat şi susţinut în iniţiativele sale precum profesorul Iuliu Moisil, inginerul Aurel Diaconovici şi artistul plastic Vitold Rola Piekarski. Colecţiile particulare ale acestuia s-au adăugat colecţiei Ştefulescu, ce a constituit de fapt nucleul muzeului. „Întemeiatu-s-a astăzi 16 iulie 1894 acest muzeu, spune actul de constituire în care vor găsi toţi, cărora le este scump neamul nostru românesc, trecutul istoric, etnografic, flora, fauna şi trecutul preistoric al Gorjului”. Pentru amenajarea expoziţiei muzeale au fost puse la dispoziţie doua încăperi mari de la parterul Palatului Administrativ (construit între 1870-1875). După doi ani de la întemeiere colecţiile tinerei instituţii vor fi mutate în clădirea Gimnaziului (casele lui Codin Crăsnaru din strada Unirii), iar în 1898 muzeul şi-a găsit spaţiu în clădirea nouă a Gimnaziului Tudor Vladimirescu, în sala cea mare a etajului.În aprilie 1896 a apărut buletinul Publicaţiunile Muzeului Judeţean al Gorjului, tipăritură care s-a oprit la primul număr. Odată cu începutul secolului al XX-lea grupul principalilor animatori ai muzeului s-a destrămat, în 1910 stingându-se din viata Alexandru Ştefulescu.
Muzeul n-a dispărut, anii războiului i-au pus însă în pericol existenţa, o parte din colecţie fiind înstrăinata sau distrusă.
După război, piesele istorice rămase vor fi reorganizate într-o expoziţie la Liceul Tudor Vladimirescu. În 1925 din iniţiativa Ligii femeilor din Gorj şi a preşedintei acesteia Aretia Tatarescu, va fi deschisă o campanie de strângere de fonduri pentru construirea unei clădiri destinata muzeului, proiect încredinţat arhitectului Iulius Doppelreiter, întocmit după arhitectura culei Crăsnaru din Groterea Gorj şi ridicat în Gradina Publică a oraşului Târgu-Jiu. Noul muzeu va fi inaugurat la 5 septembrie 1926 si va funcţiona aici pana în 1954, când datorita spaţiului insuficient pentru colecţii, muzeul s-a mutat într-un imobil naţionalizat (casele avocatului Bicescu) de pe strada Tudor Vladimirescu, nr. 73. Către finele anului 1974 muzeului i s-a găsit o nouă clădire, care să-i găzduiască tot mai numeroasa colecţie, respectiv cea a fostului Palat Administrativ din str. Griviţei (azi Geneva) nr.8, local unde şi debutase ca instituţie în 1894.
Din 1975 aici s-a reorganizat pe baze ştiinţifice noua expoziţie de istorie şi arheologie precum şi una de arte plastice.
În 1990, secţia de arte plastice a fost mutată într-un sediu nou, situat pe bulevardul Brâncuşi, lângă Gradina Publica (fosta reşedinţa Ceausescu). Aceasta a primit denumirea de Constantin Brâncuşi.
În 1996, secţia de istorie şi arheologie a Muzeului Judeţean Gorj şi-a luat numele lui Alexandru Ştefulescu, părintele istoriei Gorjului. În subordonarea acestei instituţii se afla: Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara, unde a fost mutată secţia de etnografie, care din 2002 şi-a îmbogăţit patrimoniul prin strămutarea Complexului Gheorghe Tătărescu aici, casele memoriale: Constantin Brâncuşi din satul Hobiţa, comuna Peştisani, Ecaterina Teodoroiu din Târgu-Jiu, Tudor Vladimirescu din comuna Vladimir şi Ion Popescu-Voiteşti, comuna Bălăneşti precum şi peştera de Polovragi.
Parcul National Defileul Jiului
Obiective Turistice Târgu Jiu, E 79
Parcul Național Defileul Jiului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată în sud-vestul țării, pe teritoriile județelor Gorj și Hunedoara.Aria protejată se află în extremitatea sudică a județului Hunedoara (pe teritoriile administrative ale orașelor Aninoasa, Petroșani și Vulcan) și cea nordică a județului Gorj (pe teritoriul orașului Bumbești-Jiu și al comunei Schela)[3] și este străbătută de drumul național DN66 care leagă municipiul Deva de orașul Filiași.
Sursa: Wikipedia
Târgu Jiu
Înscrie o unitate de cazare
