România >
Transilvania >
Cluj >
Obiective Turistice Cluj fără intermediari
Tarifele afișate pe hartă sunt minimele în LEI PE PERSOANĂ valabile astăzi.
15 oferte de Obiective Turistice în Cluj
sortate după:
Muzeul Etnografic
Obiective Turistice Cluj Napoca, str. Memorandumului nr. 21
Muzeul Etnografic Cluj sau Muzeul Etnografic al Transilvaniei a fost infiintat in 1922 si este cel mai mare muzeu de acest gen din Romania.
Sediul central
Tel: +40.264.592.344
Fax: +40.264.592.148
Expozitia în aer liber (Parcul Etnografic Romulus Vuia)
Str. Taietura Turcului f.n., 400221 Cluj-Napoca
Tel. +40.264.586.776
Acces
La Parcul Etnografic Naţional "Romulus Vuia" se poate ajunge si prin mijloacele de transport în comun
Autobuze: liniile 26, 27, 28, 30, 41, coborâre statia "Piata 14 iulie"
Sediul central
Tel: +40.264.592.344
Fax: +40.264.592.148
Expozitia în aer liber (Parcul Etnografic Romulus Vuia)
Str. Taietura Turcului f.n., 400221 Cluj-Napoca
Tel. +40.264.586.776
Acces
La Parcul Etnografic Naţional "Romulus Vuia" se poate ajunge si prin mijloacele de transport în comun
Autobuze: liniile 26, 27, 28, 30, 41, coborâre statia "Piata 14 iulie"
Parcul Etnografic Romulus Vuia
Obiective Turistice Cluj Napoca, Str. Taietura Turcului
Parcul Etnografic Romulus Vuia este o sectiune a Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Planul tematic al Parcului a fost elaborat în anul 1929 de profesorul Romulus Vuia, pornind de la necesitatea de a se realiza un muzeu etnografic complex, în care expunerea pavilionară şi cea în aer liber să se completeze reciproc.
Expozitia în aer liber (Parcul Etnografic Romulus Vuia)
Tel. +40.264.586.776
Acces
La Parcul Etnografic Naţional "Romulus Vuia" se poate ajunge si prin mijloacele de transport în comun
Autobuze: liniile 26, 27, 28, 30, 41, coborâre statia "Piata 14 iulie"
Planul tematic al Parcului a fost elaborat în anul 1929 de profesorul Romulus Vuia, pornind de la necesitatea de a se realiza un muzeu etnografic complex, în care expunerea pavilionară şi cea în aer liber să se completeze reciproc.
Expozitia în aer liber (Parcul Etnografic Romulus Vuia)
Tel. +40.264.586.776
Acces
La Parcul Etnografic Naţional "Romulus Vuia" se poate ajunge si prin mijloacele de transport în comun
Autobuze: liniile 26, 27, 28, 30, 41, coborâre statia "Piata 14 iulie"
Observatorul Astronomic
Obiective Turistice Cluj Napoca, Str. Cireşilor nr. 15
Activitatea astronomică a universităţii are o tradiţie de mai bine de 80 de ani, primele observaţii de acest gen fiind făcute în primul Observator Astronomic al Universităţii, construit în 1920 şi 1934. Din 1982, observatorul îşi desfăşoară activitatea într-o nouă clădire situată în partea de sud a Grădinii Botanice.
Observatorul beneficiază şi de o bibliotecă care conţine mai mult de 16.000 de titluri şi care este deschisă zilnic.
Echipamentul tehnic cuprinde un refractor cu diametrul obiectivului de 15cm, o lunetă de pasaj, o staţie de urmărire a sateliţilor artificiali, un laborator foto, o reţea de calculatoare cu conectare la Internet, precum şi alte instrumente de măsură necesare activităţii specifice.
Tarif acces intrare: 4 lei
Tel: 0264 594592
Observatorul beneficiază şi de o bibliotecă care conţine mai mult de 16.000 de titluri şi care este deschisă zilnic.
Echipamentul tehnic cuprinde un refractor cu diametrul obiectivului de 15cm, o lunetă de pasaj, o staţie de urmărire a sateliţilor artificiali, un laborator foto, o reţea de calculatoare cu conectare la Internet, precum şi alte instrumente de măsură necesare activităţii specifice.
Tarif acces intrare: 4 lei
Tel: 0264 594592
Grădina Botanică Alexandru Borza
Obiective Turistice Cluj Napoca, Str. Republicii, nr. 42
Grădina Botanică din Cluj este o instituţie ştiinţifică, didactică şi educativă, subordonată Universităţii Babeş-Bolyai. Bazele acestei prestigioase instituţii au fost puse de către profesorul Alexandru Borza în 1920 . Pe o suprafaţă de 14 ha, pe un teren cu configuraţie variată, potrivit pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor de pe diferite continente, sunt cultivate circa 10.000 de categorii specifice.
Grădina Botanică este împărţită în mai multe compartimente: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic şi medicinal.
Principalele atractii: Grădina Japoneză, Gradina Romana
Tel: 0264.592152
Grădina Botanică este împărţită în mai multe compartimente: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic şi medicinal.
Principalele atractii: Grădina Japoneză, Gradina Romana
Tel: 0264.592152
Bastionul Croitorilor
Obiective Turistice Cluj Napoca, Str. Baba Novac
Bastionul Croitorilor se afla printre putinele turnuri ce au mai ramas din fortificatiile vechii cetati a Clujului.
Bastionul este in partea de sud-est a cetatii, este construit din piatra, cu ziduri masive si a fost ocupat si intretinut de Breasla Croitorilor.
Astazi, Bastionul este muzeu, gazduieste Centrul de Cultura Urbana.
Bastionul este in partea de sud-est a cetatii, este construit din piatra, cu ziduri masive si a fost ocupat si intretinut de Breasla Croitorilor.
Astazi, Bastionul este muzeu, gazduieste Centrul de Cultura Urbana.
Muzeul de Arta
Obiective Turistice Cluj Napoca, Piata Unirii, nr. 30
Muzeul de Artă din Cluj posedă un patrimoniu deosebit de valoros de artă românească şi europeană: pictură, grafică şi artă decorativă (secolele XV-XX).
Înfiinţat în anul 1951, muzeul a beneficiat încă de la constituirea sa de unele fonduri mai vechi: o mică parte din colecţia de curiozităţi, orfevrărie, piese de mobilier şi artă plastică europeană, provenind de la Muzeul Ardelean şi mai ales colecţia cunoscută sub numele "Pinacoteca Virgil Cioflec".
De numele lui Virgil Cioflec (1876-1948), autor al unor monografii de referinţă dedicate pictorilor Ştefan Luchian (1924) şi Nicolae Grigorescu (1925), precum şi al unor scrieri despre artă pertinente publicate în presa vremii, se leagă un act de cultură de mare însemnătate pentru viaţa Clujului interbelic: donarea colecţiei sale de artă românească, Universităţii Clujene (1929-1930). Deschidrea către public a pinacotecii Virgil Cioflec (1933) însemna, de fapt, deschiderea la Cluj a primului muzeu de artă românească modernă, al cărui succesor a devenit Muzeul de Artă Cluj.
Înfiinţat în anul 1951, muzeul a beneficiat încă de la constituirea sa de unele fonduri mai vechi: o mică parte din colecţia de curiozităţi, orfevrărie, piese de mobilier şi artă plastică europeană, provenind de la Muzeul Ardelean şi mai ales colecţia cunoscută sub numele "Pinacoteca Virgil Cioflec".
De numele lui Virgil Cioflec (1876-1948), autor al unor monografii de referinţă dedicate pictorilor Ştefan Luchian (1924) şi Nicolae Grigorescu (1925), precum şi al unor scrieri despre artă pertinente publicate în presa vremii, se leagă un act de cultură de mare însemnătate pentru viaţa Clujului interbelic: donarea colecţiei sale de artă românească, Universităţii Clujene (1929-1930). Deschidrea către public a pinacotecii Virgil Cioflec (1933) însemna, de fapt, deschiderea la Cluj a primului muzeu de artă românească modernă, al cărui succesor a devenit Muzeul de Artă Cluj.
Turnul Pompierilor
Obiective Turistice Cluj Napoca, Str. Tipografiei
Turnul Pompierilor, cunoscut si ca Turnul Lacatusilor, a fost construit in 1574 si mai este si in ziua de azi impreuna cu o portiune din zid.
Biserica Sfântul Mihail
Obiective Turistice Cluj Napoca, Piata Unirii
Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail este unul dintre cele mai importante monumente istorice din Cluj Napoca. Biserica a fost terminata in 1487 si are 70 de metri lungime si 80 metri inaltime.
Ultima restaurare a avut loc intre anii 1957-1960
Langa biserica se afla si statuia lui Matei Corvin
Ultima restaurare a avut loc intre anii 1957-1960
Langa biserica se afla si statuia lui Matei Corvin
Salina Turda
Obiective Turistice Turda, Aleea Durgău nr. 7
Salina Turda se găsește în zona Durgău-Valea Sărată din Turda. Intrarea în Salină (prin galeria de acces Franz Josef) se făcea până în anul 2010 din str. Salinelor 54A (cartierul Turda Nouă), în prezent prin noua și moderna intrare din centrul turistic Salina-Durgău (Aleea Durgău nr. 7).
Dovezi arheologice sigure ale exploatării sării la Durgău-Turda există din perioada preromană (50 î.C.-106 d.C.). Romanii (106-274 d.C.) au exploatat sarea la Durgău în camere piramidale de 17-34 m adâncime si 10-12 m lățime. În afara masivului de sare de la Durgău, Romanii au exploatat si masivul de sare învecinat de la Băile Romane (în zona ștrandului actual). Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman Potaissa a apărat exploatările de sare de la Turda. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri.
Dovezi arheologice sigure ale exploatării sării la Durgău-Turda există din perioada preromană (50 î.C.-106 d.C.). Romanii (106-274 d.C.) au exploatat sarea la Durgău în camere piramidale de 17-34 m adâncime si 10-12 m lățime. În afara masivului de sare de la Durgău, Romanii au exploatat si masivul de sare învecinat de la Băile Romane (în zona ștrandului actual). Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman Potaissa a apărat exploatările de sare de la Turda. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri.
Muzeul de Istorie
Obiective Turistice Turda, Str. Hașdeu, Nr. 2
Palatul Princiar din Turda (resedință princiară, azi Muzeul de Istorie) este cel mai valoros obiect de cultură și arhitectură medievală al Turzii.
Este cunoscut și sub numele de Cămara de Sare (probabil destinația originară a clădirii), Curia Casei Fiscului, Casa Fiscală, Casa Princiară, Casa Principilor, Palatul Voievodal, Conacul Princiar și Casa Bathory. El reprezenta odinioară reședința principelui Ardealului Sigismund Bathory (1581-1597 și 1599-1602). A fost destinat inițial de fapt pentru Vama Sării de la Turda.
Program de vizitare:
Iunie - August
Marţi-Vineri: 10:00-17:00
Sâmbătă-Duminică: 11:00-19:00
Luni: închis
Septembrie - Mai
Marţi-Duminică: 10:00 - 17:00
Luni: închis
Ultimul acces cu 40 de minute înainte de închidere.
Tel/Fax: 0264 311 826
Este cunoscut și sub numele de Cămara de Sare (probabil destinația originară a clădirii), Curia Casei Fiscului, Casa Fiscală, Casa Princiară, Casa Principilor, Palatul Voievodal, Conacul Princiar și Casa Bathory. El reprezenta odinioară reședința principelui Ardealului Sigismund Bathory (1581-1597 și 1599-1602). A fost destinat inițial de fapt pentru Vama Sării de la Turda.
Program de vizitare:
Iunie - August
Marţi-Vineri: 10:00-17:00
Sâmbătă-Duminică: 11:00-19:00
Luni: închis
Septembrie - Mai
Marţi-Duminică: 10:00 - 17:00
Luni: închis
Ultimul acces cu 40 de minute înainte de închidere.
Tel/Fax: 0264 311 826
Castrul Roman Potaissa
Obiective Turistice Turda, Str. Castrului Roman
Cel mai important monument istorico-arheologic al orașului Turda este castrul roman Potaissa al Legiunii a V-a Macedonica, de pe platoul numit Dealul Cetății. Castrul a fost construit de către această legiune în anul 168.
Pe Tabula Peutingeriana (Segmentum VIII) apare ca Patavissa, între Salinae (Ocna Mureș) și Napoca (Cluj-Napoca).
Începerea conflictelor marcomanice au determinat Roma să trimită în jurul anului 168 Legiunea a V-a Macedonica din Moesia, de la Troesmis, la Potaissa pentru a întări defensiva nord-vestică a Daciei romane. Leagiunea a construit aici cel mai mare castru cu funcționare îndelungată din această provincie romană.
Pe Tabula Peutingeriana (Segmentum VIII) apare ca Patavissa, între Salinae (Ocna Mureș) și Napoca (Cluj-Napoca).
Începerea conflictelor marcomanice au determinat Roma să trimită în jurul anului 168 Legiunea a V-a Macedonica din Moesia, de la Troesmis, la Potaissa pentru a întări defensiva nord-vestică a Daciei romane. Leagiunea a construit aici cel mai mare castru cu funcționare îndelungată din această provincie romană.
Mormantul lui Mihai Viteazul
Obiective Turistice Turda, Aleea Obeliscului
Mormântul lui Mihai Viteazul se află la cca 3 km sud de centrul municipiului Turda. Aici a fost îngropat trupul lui Mihai Viteazul (capul a fost dus la Mănăstirea Dealu de lângă Târgovişte, fosta capitală a Ţării Româneşti).
Iniţial, pe acest loc, soţia sa - Doamna Stanca -, cu învoirea principelului Transilvaniei Gabriel Báthory, a reuşit să ridice o capelă în stil bizantin, distrusă ulterior intenţionat de către naţionalişti fanatici maghiari. Capela a fost realizată sub forma unei troiţe, aşa cum este reprezentată pe o acuarelă realizată în 1820.
Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, preotul unit Vasile Moldovan din localitatea Sânmihaiu, azi comuna Mihai Viteazu, a cumpărat terenul cu mormântul, spre a-l feri de alte profanări.
Pe locul fostei capele, a fost realizată în anul 1923 de către Comitetul Femeilor Române din Turda o troiţă din lemn, la recomandarea şi la dorinţa Regelui Ferdinand I, exprimată la vizita sa, împreună cu Regina Maria, prin Turda în anul 1919
Monumentul nou (obeliscul) a fost inaugurat pe data de 5 mai 1977. Înalt de 1601 cm (cifra evocă anul morţii 1601), obeliscul este opera sculptorului Marius Butunoiu
Iniţial, pe acest loc, soţia sa - Doamna Stanca -, cu învoirea principelului Transilvaniei Gabriel Báthory, a reuşit să ridice o capelă în stil bizantin, distrusă ulterior intenţionat de către naţionalişti fanatici maghiari. Capela a fost realizată sub forma unei troiţe, aşa cum este reprezentată pe o acuarelă realizată în 1820.
Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, preotul unit Vasile Moldovan din localitatea Sânmihaiu, azi comuna Mihai Viteazu, a cumpărat terenul cu mormântul, spre a-l feri de alte profanări.
Pe locul fostei capele, a fost realizată în anul 1923 de către Comitetul Femeilor Române din Turda o troiţă din lemn, la recomandarea şi la dorinţa Regelui Ferdinand I, exprimată la vizita sa, împreună cu Regina Maria, prin Turda în anul 1919
Monumentul nou (obeliscul) a fost inaugurat pe data de 5 mai 1977. Înalt de 1601 cm (cifra evocă anul morţii 1601), obeliscul este opera sculptorului Marius Butunoiu
Muzeul National de Istorie a Transilvaniei
Obiective Turistice Cluj Napoca, Str. Constantin Daicoviciu, nr. 2
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, din Cluj-Napoca, situat în clădirea cunoscută și drept Casa Petrechevich-Horvath este continuatorul primei asociații muzeale din Transilvania, Societatea Muzeului Ardelean, înființată la 23 noiembrie 1859, dispunând de colecții bogate de antichități, mineralogie, botanică, o pinacotecă, o colecție etnografică și zoologie.
Expoziţii temporare
- Marți, Joi, Vineri, Sâmbătă: 10.00-16.00
- Miercuri: 12.00-18.00
- Duminică, Luni: închis
Telefon: 0264 595 677
Expoziţii temporare
- Marți, Joi, Vineri, Sâmbătă: 10.00-16.00
- Miercuri: 12.00-18.00
- Duminică, Luni: închis
Telefon: 0264 595 677
Muzeul de Istorie a Farmaciei
Obiective Turistice Cluj Napoca, Piaţa Unirii, nr. 28
Colecţia de Istorie a Farmaciei este găzduită de o clădire cu totul specială: casa Hintz, un monument istoric în sine, dar mai ales o clădire cu o semnificație specială, pentru că aici a funcționat prima farmacie existentă vreodată la Cluj. Este, prin urmare, locul firesc pentru a găzdui un Muzeu al Farmaciei.
Orar
Lu, Ma, Mi, Vi – 10.00-16.00, Jo- 12.00-18.00
Colecţia de Istorie a Farmaciei este deschisă pentru vizitare în ultima sambătă din fiecare lună, în intervalul orar 10.00-16.00. În ziua de luni, imediat următoare, colecţia este închisă pentru vizitare.
Orar
Lu, Ma, Mi, Vi – 10.00-16.00, Jo- 12.00-18.00
Colecţia de Istorie a Farmaciei este deschisă pentru vizitare în ultima sambătă din fiecare lună, în intervalul orar 10.00-16.00. În ziua de luni, imediat următoare, colecţia este închisă pentru vizitare.
Castelul Banffy de la Bonțida
Obiective Turistice Cluj Napoca, Bonțida ~ 20km de Cluj-Napoca
Castelul Bánffy de la Bonţida este unul dintre cele mai semnificative ansambluri arhitecturale din Transilvania. Ansamblul cunoscut odinioară ca Versailles-ul din Transilvania a ajuns la sfârşitul anilor nouăzeci într-o stare precară. Încă de la înfiinţare, Fundaţia noastră urmăreşte soarta castelului.
Scurt istoric al castelului Bánffy din Bonțida
Proprietarul castelului este Bánffy Katalin, fiica lui Bánffy Miklós, care trăieşte în Maroc. În anul 2009 contesa şi Fundaţia Transylvania Trust au încheiat un contract concesional pe 49 ani, conform căruia Fundaţia va reabilita castelul şi în clădiri va înfiinţa un centru cultural şi de specializare.
Ca urmare a înaintării noastre, ansamblul a fost inclus pe lista celor mai periclitate 100 de site-uri, întocmită de World Monuments Watch în 2000. Datorită dimensiunilor, valorii arhitecturale şi istorice, respectiv nivelului de degradare, restaurarea şi folosirea castelului este o sarcină complexă, care poate fi efectuată cu succes numai prin aplicarea unei strategii potrivite de lungă durată, şi prin colaborare internaţională.
Începerea lucrărilor de reabilitare a fost posibilă datorită acordului semnat în 1999 de către Ministerul Culturii şi Ministerul Patrimoniului Cultural din Ungaria. Ministerul Culturii a sprijinit şi reabilitarea parţială a şarpantei clădirii principale.
Fundaţia noastră, începând cu anul 2001, organizează în castel programul de specializare, iar cursanţii efectuează lucrări de consolidare la clădiri, ca urmare a acestui program.
Amenajarea Cafenelei Culturale în bastionul fostei clădiri ale bucătăriei a fost efectuată în 2001.
În 2003, cu sprijinul organizaţiei World Monuments Fund s-a consolidat structura şi s-a finalizat acoperişul castelului Miklós, iar în 2004-2005 s-a deschis în această clădire Centrul de specializare în reabilitarea patrimoniului construit datorită sprijinului acordat prin programul Cultura 2000. În castel sunt amenajate momentan: sală de conferinţă, bibliotecă, birou. Cu sprijin Phare 2002 s-a mobilat parţial clădirea, şi s-au efectuat câteva lucrări de finisaj.
Scurt istoric al castelului Bánffy din Bonțida
Proprietarul castelului este Bánffy Katalin, fiica lui Bánffy Miklós, care trăieşte în Maroc. În anul 2009 contesa şi Fundaţia Transylvania Trust au încheiat un contract concesional pe 49 ani, conform căruia Fundaţia va reabilita castelul şi în clădiri va înfiinţa un centru cultural şi de specializare.
Ca urmare a înaintării noastre, ansamblul a fost inclus pe lista celor mai periclitate 100 de site-uri, întocmită de World Monuments Watch în 2000. Datorită dimensiunilor, valorii arhitecturale şi istorice, respectiv nivelului de degradare, restaurarea şi folosirea castelului este o sarcină complexă, care poate fi efectuată cu succes numai prin aplicarea unei strategii potrivite de lungă durată, şi prin colaborare internaţională.
Începerea lucrărilor de reabilitare a fost posibilă datorită acordului semnat în 1999 de către Ministerul Culturii şi Ministerul Patrimoniului Cultural din Ungaria. Ministerul Culturii a sprijinit şi reabilitarea parţială a şarpantei clădirii principale.
Fundaţia noastră, începând cu anul 2001, organizează în castel programul de specializare, iar cursanţii efectuează lucrări de consolidare la clădiri, ca urmare a acestui program.
Amenajarea Cafenelei Culturale în bastionul fostei clădiri ale bucătăriei a fost efectuată în 2001.
În 2003, cu sprijinul organizaţiei World Monuments Fund s-a consolidat structura şi s-a finalizat acoperişul castelului Miklós, iar în 2004-2005 s-a deschis în această clădire Centrul de specializare în reabilitarea patrimoniului construit datorită sprijinului acordat prin programul Cultura 2000. În castel sunt amenajate momentan: sală de conferinţă, bibliotecă, birou. Cu sprijin Phare 2002 s-a mobilat parţial clădirea, şi s-au efectuat câteva lucrări de finisaj.