Tarifele afișate pe hartă sunt minimele în LEI PE PERSOANĂ valabile astăzi.
10 oferte de Obiective Turistice în Argeș
sortate după:
Mănăstirea Curtea de Argeș
Obiective Turistice Curtea de Argeș, Bulevardul Basarabilor, DN7C
Mănăstirea a fost construită de Neagoe Basarab (1512 - 1517) pe locul vechii mitropolii (1359). Pictura interioară, realizată de zugravul Dobromir, a fost terminată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumați. Ea este păstrată fragmentar în Muzeul Național de Artă din București. Reparată de câteva ori, biserica a fost restaurată (1875 - 1886) de arhitectul francez André Lecomte du Noüy, discipol al lui Eugène Viollet-le-Duc, care i-a adus și unele modificări care au diminuat valoarea istorică a monumentului. Construită din piatră fățuită și profilată, biserica are un plan triconc, inspirat din planimetria bisericii Vodița II, reluat ulterior și în alte construcții (mitropolia din București, biserica fostei mănăstiri Cotroceni, mănăstirea Tismana etc.).
Printre cele mai vechi așezări de care vorbește istoria noastră se numără și Curtea de Argeș cu împrejurimile ei. În veacul al XIII-lea, înalta cetate a Poenarilor, cu fortificațiile sale de piatră și puțul care o lega direct cu albia râului de jos, făcuse să ajungă, până departe, faima acestor locuri; iar pe la jumătatea secolului următor, curtea Basarabilor și biserica "Sfântul Nicolae Domnesc" răsfrâng această faimă asupra întregii așezări adunată cu timpul în preajma lor: Curtea de Argeș de mai târziu.
Printre cele mai vechi așezări de care vorbește istoria noastră se numără și Curtea de Argeș cu împrejurimile ei. În veacul al XIII-lea, înalta cetate a Poenarilor, cu fortificațiile sale de piatră și puțul care o lega direct cu albia râului de jos, făcuse să ajungă, până departe, faima acestor locuri; iar pe la jumătatea secolului următor, curtea Basarabilor și biserica "Sfântul Nicolae Domnesc" răsfrâng această faimă asupra întregii așezări adunată cu timpul în preajma lor: Curtea de Argeș de mai târziu.
Sân Nicoara
Obiective Turistice Curtea de Argeș, str. San Nicoara
Ruinele Sân Nicoara se află in Parcul San Nicoara in apropierea centrului orasului, ele facand parte dintr-o biserică de curte din secolul XIII-XIV. Zidurile prezintă o alternanţă de şiruri de piatră de râu şi cărămidă. Săpăturile arheologice au scos la lumină resturi de ceramică smălţuită, olane pentru acoperiş, fragmente de cahle, monede de argint şi aramă, inele de argint din secolul XIV-XV, vase de sticlă şi fragmente de frescă.
Biserica Manastirii
Obiective Turistice Curtea de Argeș,
Biserica Mănăstirii Argeşului a fost construită la sf. sec. XIX, pe vremea regelui Carol I, deodată cu resturarea mănăstirii. Clădirea neobişnuită a fost construită în stil german, şi pentru a oferi o securitate sporită clopotului adus de la Mănăstirea Cozia, partea superioră a turnului a fost construită după amplasarea clopotului.
Muzeul Municipal - Curtea de Arges
Obiective Turistice Curtea de Argeș, Str. Negru Voda Nr.2
Muzeul Municipal Curtea de Arges – a fost inaugurat la data de 26 mai 1969. Patrimoniul Muzeului din Curtea de Arges este destul de valoros avand in vedere cele 12000 de piese muzeistice (300 dintre acestea fac parte din Patrimoniul National Cultural).
Muzeul este organizat in doua sectii una de istorie, iar alta de etnografie si arta populara.
Expozitia de baza a sectiei de istorie este organizata, incepand cu anul 1987 intr-un local, el insusi monument istoric localizat in piateta din fata Bisericii Domnesti si reda pe baza unui bogat material documentar si arheologic, episoadele cele mai importante din istoria orasului Curtea de Arges.
Expozitia permanenta de istorie este organizata in 7 sali corespunzatoare periodizarii istoriei orasului, de la vechi la nou si expune: documente realizate in facsimil; portretele voievozilor care au domnit in Arges, realizate in bronz; replici dupa obiectele Domnilor de la Arges (paftale, inele, aplice, sigilii, sabii, etc), o bogata colectie de numismatica, de medalii si decoratii, un valoros material arheologic.
Program:
- zilnic intre orele 9.00-16.00 (inclusiv sambata si duminica)
- luni – inchis
Telefon: 0248/721446
Muzeul este organizat in doua sectii una de istorie, iar alta de etnografie si arta populara.
Expozitia de baza a sectiei de istorie este organizata, incepand cu anul 1987 intr-un local, el insusi monument istoric localizat in piateta din fata Bisericii Domnesti si reda pe baza unui bogat material documentar si arheologic, episoadele cele mai importante din istoria orasului Curtea de Arges.
Expozitia permanenta de istorie este organizata in 7 sali corespunzatoare periodizarii istoriei orasului, de la vechi la nou si expune: documente realizate in facsimil; portretele voievozilor care au domnit in Arges, realizate in bronz; replici dupa obiectele Domnilor de la Arges (paftale, inele, aplice, sigilii, sabii, etc), o bogata colectie de numismatica, de medalii si decoratii, un valoros material arheologic.
Program:
- zilnic intre orele 9.00-16.00 (inclusiv sambata si duminica)
- luni – inchis
Telefon: 0248/721446
Casa Norocea
Obiective Turistice Curtea de Argeș, Str. Victor Stefanescu, Nr. 8
Casa Norocea, cumpărată de Primăria Curtea de Argeș în 1972, a aparținut pictorului si restauratorului D. I. Norocea.
Colecția de artă cuprinde în majoritate, lucrările pictorului D. I. Norocea.
Colecția de artă populară și etnografie, cuprinde piese de tezaur – ulcioare de nuntă specifice zonei; costume populare de Argeș, prosoape, țesături de interior.
Dumitru Norocea, pictor, restaurator, in perioada 1914-1924 a lucrat la restaurarea picturii Bisericii Domnesti. El a descoperit pe peretele de nord a naosului inscriptia cu anul mortii lui Basarab I la Campulung la leat 6860 adica 1352. Tot el a introdus in tara tehnica mozaicului. Intre anii 1922-1923 si-a construit o casa, care din anul 1969 gazduieste expozitia de etnografie si arta populara a Muzeului Curtea de Arges. Muzeul are o bogata colectie de obiecte ale mestesugarilor din zona, se pot admira costumele populare, cusaturi si tesaturi si obiecte folosite in gospodariile argesene. La etajul cladirii este si o expozitie cu tablourile pictorului Dumitru Norocea si se pot vedea obiectele ce au apartinut acestuia.
Adresa: Str. Victor Stefanescu, Nr. 8
Telefon: 0248 721 446
Curtea Domneasca
Obiective Turistice Curtea de Argeș,
Curtea Domneasca, datand din sec XIII, din care se văd numai rămăşiţele acesteia, este înconjurată de ziduri din construcţiile de odinioară. In incinta acesteia se pot observa două pivniţe de case domneşti.
Săpăturile arheologice au confirmat că a fost construită în stilul vechilor case ţărăneşti cu subsol, parter, şi cu pridvor.
Casa dinspre nord a fost locuinţa Voievodului Neagoe Basarab, cealalta fiind a lui Basarab I.
Curtea domnească a fost refăcută în jurul anului 1330, când în imediata vecinătate s-a construit şi Biserica Domnească.
Program: 8.00 - 18.00
Telefon:0248.721.446
Săpăturile arheologice au confirmat că a fost construită în stilul vechilor case ţărăneşti cu subsol, parter, şi cu pridvor.
Casa dinspre nord a fost locuinţa Voievodului Neagoe Basarab, cealalta fiind a lui Basarab I.
Curtea domnească a fost refăcută în jurul anului 1330, când în imediata vecinătate s-a construit şi Biserica Domnească.
Program: 8.00 - 18.00
Telefon:0248.721.446
Biserica Domneasca
Obiective Turistice Curtea de Argeș, Str. Negru Voda, Nr. 2
Biserica Domnească Sf. Nicolae din secolul XIII, a fost înlocuită în 1352 de o ctitorie a lui Basarab I, păstrat până-n zilele noastre. Pronaosul este îngust şi boltit, are în mijloc o cupolă, iar naosul pătrat boltit are dimensiuni foarte mari. Boltirea este susţinută de patru stâlpi peste care se înalţă turla.
Pictura murală care acoperă întreaga biserică este de pe vremea lui Vlaicu Vodă (1364-1366), dar s-au păstrat şi fragmente de frescă din secolul XVIII. În total sunt cca. 130 de fresce foarte bine păstrate. Aspectul exterior este determinat de zidăria din rânduri de piatră de râu ce aleternează cu rânduri de cărămidă.
Biserica a fost timp îndelungat necropola domnitorilor munteni, aici este şi mormântul lui Vlaicu Vodă, în care sau găsit numeroase mărturii arheologice ale secolului XIV, printre care şi "paftaua de la Argeş".
În 1992, cu ocazia lucrarilor de restaurare a Curtii Domnesti de la Curtea de Arges, s-a descoperit un Grafit care precizeaza că în 6860 (adica 1352) la Câmpulung a murit marele Basarab Voievod, adică Basarab I, care a domnit între anii 1310 si 1352, şi a întemeiat statul feudal independent Ţara Românească.
În biserică se păstrează mormântul lui Radu I Basarab expus sub sticlă, aici putând fi văzute câteva resturi din vesmântul feudal cu ornamente de aur şi pietre preţioase.
Program: 8.00 - 18.00
Contact: 0248.721.446
Pictura murală care acoperă întreaga biserică este de pe vremea lui Vlaicu Vodă (1364-1366), dar s-au păstrat şi fragmente de frescă din secolul XVIII. În total sunt cca. 130 de fresce foarte bine păstrate. Aspectul exterior este determinat de zidăria din rânduri de piatră de râu ce aleternează cu rânduri de cărămidă.
Biserica a fost timp îndelungat necropola domnitorilor munteni, aici este şi mormântul lui Vlaicu Vodă, în care sau găsit numeroase mărturii arheologice ale secolului XIV, printre care şi "paftaua de la Argeş".
În 1992, cu ocazia lucrarilor de restaurare a Curtii Domnesti de la Curtea de Arges, s-a descoperit un Grafit care precizeaza că în 6860 (adica 1352) la Câmpulung a murit marele Basarab Voievod, adică Basarab I, care a domnit între anii 1310 si 1352, şi a întemeiat statul feudal independent Ţara Românească.
În biserică se păstrează mormântul lui Radu I Basarab expus sub sticlă, aici putând fi văzute câteva resturi din vesmântul feudal cu ornamente de aur şi pietre preţioase.
Program: 8.00 - 18.00
Contact: 0248.721.446
Biserica Olari
Obiective Turistice Curtea de Argeș, Str. Cuza Voda, nr.134
Olăritul, in secolele XVI şi XVII a inflorit in Curtea de Argeş.
Meşterii olari au creat prima breaslă şi au construit şi propria biserică, Biserica Olari.
Majoritatea meşterilor olari erau din Moldova, şi biserica poartă amprentele stilului moldovenesc. A fost construită pe vechea temelie a unui schit de maici din 1300. Biserica olarilor a fost amintită pentru prima dată în 1687.
Pictura întregii biserici este în stadiu avansat de degradare, picturile exterioare, printre care şi cea a morţii era acoperită cu tencuială, iar interioarele sunt înnegrite. Din dreptul faţadei porneşte o scară exterioară acoperită către turn, în locul unde se află clopotele. Acoperişul bisericii din şindrilă protejează şi faţada, unde se află şi frescele exterioare.
Program:
vineri : 8.00 - 12:00
sâmbătă: 8.00 - 12.00 şi 15.00 - 18.00
duminică: 8.00 - 13.00
Meşterii olari au creat prima breaslă şi au construit şi propria biserică, Biserica Olari.
Majoritatea meşterilor olari erau din Moldova, şi biserica poartă amprentele stilului moldovenesc. A fost construită pe vechea temelie a unui schit de maici din 1300. Biserica olarilor a fost amintită pentru prima dată în 1687.
Pictura întregii biserici este în stadiu avansat de degradare, picturile exterioare, printre care şi cea a morţii era acoperită cu tencuială, iar interioarele sunt înnegrite. Din dreptul faţadei porneşte o scară exterioară acoperită către turn, în locul unde se află clopotele. Acoperişul bisericii din şindrilă protejează şi faţada, unde se află şi frescele exterioare.
Program:
vineri : 8.00 - 12:00
sâmbătă: 8.00 - 12.00 şi 15.00 - 18.00
duminică: 8.00 - 13.00
Fantana lui Manole
Obiective Turistice Curtea de Argeș, B-dul. Basarabilor Nr. 1
Fântâna Meşterului Manole se afla in apropierea mănăstirii.
Legenda spune că Meşterul Manole pentru a opri dărâmarea pereţilor şi-a zidit în zidurile mănăstiri soţia. Când el a văzut minunata construcţie i-a întrebat pe cei 10 meşteri dacă mai pot construi o mănăstire şi mai frumoasă decât aceasta. Meşterii au răspuns afirmativ, iar domnitorul, pentru a împiedica construirea unei mânăstiri mai frumoase, a dispus demolarea schelelor, iar meşterii au rămas blocaţi pe acoperiş. Ei şi-au făcut aripi din şindrile şi s-au aruncat, dar toţi au murit.
În locul unde s-a prăbuşit Meşterul Manole, a apărut un izvor care astazi se numeste Fântâna Meşterului Manole.
Legenda spune că Meşterul Manole pentru a opri dărâmarea pereţilor şi-a zidit în zidurile mănăstiri soţia. Când el a văzut minunata construcţie i-a întrebat pe cei 10 meşteri dacă mai pot construi o mănăstire şi mai frumoasă decât aceasta. Meşterii au răspuns afirmativ, iar domnitorul, pentru a împiedica construirea unei mânăstiri mai frumoase, a dispus demolarea schelelor, iar meşterii au rămas blocaţi pe acoperiş. Ei şi-au făcut aripi din şindrile şi s-au aruncat, dar toţi au murit.
În locul unde s-a prăbuşit Meşterul Manole, a apărut un izvor care astazi se numeste Fântâna Meşterului Manole.